DentEstet DE4Teens
Prevenție dentară

Gingivita la copii. Care sunt cauzele și cum se tratează

Data: 11.05.2022
hero image

Tratarea dinților de lapte este primul pas în menținerea sănătății orale și generale a copilului pe termen lung. Medicii stomatologi recomandă ca igiena orală a copilului să înceapă chiar și înainte de apariția primului dinte de lapte, prin curățarea gingiilor, obrajilor și limbii.

Tratarea dinților de lapte este primul pas în menținerea sănătății orale și generale a copilului pe termen lung. Medicii stomatologi recomandă ca igiena orală a copilului să înceapă chiar și înainte de apariția primului dinte de lapte, prin curățarea gingiilor, obrajilor și limbii.

Potrivit Academiei Americane de Stomatologie Pediatrică, primul control la medicul dentist ar fi bine să aibă loc la 6 luni după apariția primului dinte sau în jurul vârstei de 1 an. În acest fel, medicul stomatolog pediatru poate monitoriza evoluția dinților și gingiilor copilului și poate preîntâmpina posibile afecțiuni, cum ar fi gingivita, care, netratate, au afecte asupra sănătății orale.

Copiii și adolescenții pot dezvolta numeroase tipuri de gingivite, iar aceste afecțiuni nu trebuie neglijate pe principiul că dinții de lapte se vor schimba și atunci nu este nevoie să le acordăm importanță.

Adevărul este că depistarea precoce a gingivitei de către dentist are un rol esențial în sănătatea orală și cea generală, deoarece gingiile inflamate pot constitui un simptom al unei unei boli sistemice, mai grave.

Ce este gingivita la copii și care sunt cauzele inflamării gingiilor?

Când copilul își perie dinții, apare roșeață în jurul dinților și gingiilor? Sau se plânge de sensibilitate și durere la periaj? Sau chiar scuipă puțin sânge?

Toate acestea ar putea fi semne de gingivită, o afecțiune caracterizează prin inflamarea superficială a gingiilor. Atunci când sunt sănătoase, gingiile sunt roz și ferme, asigurând suportul necesar pentru dinți sănătoși. Dacă gingiile își pierd din fermitate și își schimbă culoarea, devenind roșiatice, vorbim despre o inflamare a acestora.

Una dintre cele mai comune cauze ale gingivitei este o igienă orală necorespunzătoare. După cum știm, în cavitatea bucală se regăsesc miliarde de bacterii, unele benefice, altele dimpotrivă.

Atunci când copilul nu-și curăță dinții în fiecare zi, dimineața și seara, bacteriile se înmulțesc și se depun pe dinți, formând placa bacteriană. Pe măsură ce placa dentară se acumulează și nu este îndepărtată la timp, se formează tartrul, care poate fi îndepărtată doar prin detartraj.

În absența ședințelor de profilaxie periodice, recomandate la 3-4 luni la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 8 ani, tartrul începe să acumuleze bacterii și să irite gingiile, care se înroșesc și pot să sângereze.

Gingivita la copii, la fel de răspândită ca la adulți

Deși se crede că gingivita afectează, în principal, adulții, studiile arată că prevalența gingivitei în țările dezvoltate a fost, în medie, de 73% în rândul copiilor între 6 și 11 ani.

Numeroase studii au arătat, de asemenea, că prevalența gingivitei crește semnificativ în timpul pubertății, variind între 50 și 99%, fetele fiind mai puțin afectate decât băieții.

Tipuri de gingivită la copii și adolescenți

Afecțiunile gingivale sunt de mai multe tipuri și pot progresa rapid, punând în pericol sănătatea parodonțiul (structura osului și a țesuturilor care susțin și fixează dinții) viitorului adult.

Medicii stomatologi au un rol important astfel în recunoașterea și diagnosticarea timpurie a gingivitei la copii și a altor afecțiuni orale.

În ceea ce privește tipurile de gingivită la copii, factorii declanșatori pot fi:

  • placa bacteriană
  • erupția dinților permanenți
  • diferite forme de malocluzie dentară
  • folosirea unui aparat dentar

Gingivita provocată de placa bacteriană

Potrivit specialiștilor, placa bacteriană pare să se formeze mai rapid la copiii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani decât la adulți. În cazul acestui tip de gingivită, leziunea inflamatorie este limitată la marginile gingiei și, în timp, progresează către alte țesuturi ale parodonțiului.

În general, cele mai frecvente simptome ale gingivitei la copii sunt inflamarea țesutului gingival și înroșirea acestuia. Totuși, dacă medicul stomatolog pediatru nu intervine la timp pentru a trata afecțiunea, se poate ajunge la sângerare și chiar apariția pungilor parodontale.

Gingivita asociată cu erupția dinților

Gingivita asociată cu erupția dinților este frecventă. Cu toate acestea, erupția dentară nu provoacă gingivită. De fapt, apariția gingivitei în perioada de schimbare a dinților de lapte este cauzată de acumularea de placă bacteriană din cauza sensibilității în zona de erupere a dinților.

Gingivita asociată cu aparatul ortodontic

Este important să menționăm că ritualul de igienă orală trebuie să fie respectat cu strictețe atunci când copilului i-a fost recomandat un tratament ortodontic cu aparat dentar, pentru corectarea unor afecțiuni precum dinți strâmbi, înghesuiți, spații interdentare mari sau forme mai grave de malocluzie.

Atunci când igiena nu este efectuată corespunzător, pe durata tratamentului cu aparat dentar, există riscul apariției plăcii bacteriene și tartrului subgingival, care poate declanșa inflamarea gingiilor.

Gingivita asociată cu diferite forme de malocluzie dentară

Gingivita poate fi asociată și cu diverse forme de malocluzie dentară (supraocluzia verticală – overbite, ocluzia inversă – underbite), tot din cauza igienei precare în astfel de situații.

În funcție de gravitatea afecțiunii, gingivita poate fi localizată (la unul sau mai mulți dinți) sau generalizată (la toți dinții), acută sau cronică.

Gingivita la copii – simptome

Spre deosebire de gingivita la adulți, al cărei principal simptom este sângerarea gingivală, atunci când vorbim de gingivită la copii, principalele simptome sunt inflamarea țesutului gingival și înroșirea acestuia.

Sângerarea gingiilor este mai puțin frecventă la copii, dar poate apărea la periaj sau în cazul consumului de alimente mai dure.

Respirația urât mirositoare poate fi, de asemenea, un simptom al gingivitei la copii și adolescenți.

Când trebuie să mergem la medicul dentist

Diagnosticarea precoce a gingivitei la copii de către medicul dentist este importantă pentru succesul tratamentului recomandat de acesta.

Prin urmare, un control de specialitate amănunțit efectuat de medicul dentist și vizitele periodice la cabinet sunt esențiale din acest punct de vedere.

Astfel, dacă observați modificări în ceea ce privește culoarea și fermitatea gingiilor copilului sau dacă acesta se plânge de durere și sensibilitate la periajul dentar, nu întârziați să vă adresați dentistului.

Gingivita la copii – tratament

Medicul stomatolog pediatru este specialistul care va stabili diagnosticul și va recomanda tratamentul pentru gingivita la copii.

De regulă, în cazul acestei efecțiuni, tratamentul va consta într-o curățare profesională a dinților și gingiilor. Periajul profesional are rolul de a îndepărta placa bacteriană și tartrul de pe suprafața dinților și din zone mai puțin accesibile, atunci când periajul se realizează acasă.

Un rol important în menținerea rezultatelor pe termen lung este profilaxia dentară. La copii, profilaxia este o măsură de prevenție care trebuie efectuată cel puțin o dată la 3-6 luni.

Ședința de profilaxie poate cuprinde un simplu periaj și o fluorizare sau poate necesita efectuarea suplimentară a unui detartraj cu ultrasunete și folosirea air-flow-ului.

Fluorizarea (aplicarea produsului de fluorizare, care poate fi lac, gel, varnish), este o manoperă simplă și eficace în lupta cu apariția cariilor și a sensibilității dentare.

Importanța igienei pentru prevenirea gingivitei

Cel mai important pas în prevenirea gingivitelor este, așa cum am arătat anterior, o bună igienă orală și stabilirea unor obiceiuri sănătoase de la vârste cât mai fragede.

Medicii recomandă să avem grijă de igiena orală a copilului de la apariția primilor dințișori.

Până la vârsta de 4-5 ani, copiii au nevoie de supraveghere atunci când se spală pe dinți, astfel că intervenția părinților va fi de mare ajutor în formarea obiceiurilor care vor contribui la sănătatea orală, și, implicit, cea generală.

Este important ca periajul să fie efectuat cu o periuță de dinți cu păr moale (încercați să-l lăsați să-și aleagă chiar el) și pastă de dinți cu fluor de două ori pe zi.


Reguli pentru un periaj corect:

  1. Cu o periuţă cu peri moi curățați suprafeţele interioare ale dinţilor, unde se acumulează în principal placa bacteriană. Periaţi uşor cu mișcări scurte, circulare.
  2. Curăţaţi suprafaţa exterioară a fiecărui dinte. Înclinaţi periuţa de-a lungul liniei exterioare a gingiei, în unghi de 45 de grade. Periaţi uşor înainte şi înapoi, de jos în sus.
  3. Cu vârful periuţei, curăţaţi în spatele fiecărui dinte frontal, de jos în sus.
  4. Nu doar dinții au nevoie de periaj. Limba și interiorul obrajilor merită o curățare temeinică.

Un alt instrument necesar pentru asigurarea unei bune sănătăți orale este ața dentară, care ajută la îndepărtarea resturilor alimentare din spaţiile interdentare unde periuţa de dinţi nu ajunge.

Astfel, ar fi bine să învăţaţi copilul să o folosească începând de la vârsta de patru ani. Majoritatea copiilor învaţă să folosească singuri aţa dentară până la vârsta de opt ani.

În concluzie, este important să evidențiem faptul că gingivita nu afectează doar adulții, ci este larg răspândită și în rândul copiilor și adolescenților.

Lipsa educației în ceea ce privește afecțiunile orale sau ignorarea importanței dinților de lapte pot pune în pericol sănătatea copilului. Astfel, educarea timpurie privind importanța unei igiene orale corespunzătoare și a controalelor de specialitate efectuate periodic reprezintă calea de urmat pentru a-l transforma într-un adult responsabil care se bucură de o bună sănătate dentară și generală pe termen lung.