Cum alegem pasta de dinți pentru copii

 Ca părinte, vrei să îi oferi copilului tău cel mai bun început în viață, iar acest lucru include și stabilirea unor obiceiuri bune de sănătate orala.

Una dintre cele mai importante decizii în acest sens este alegerea pastei de dinți potrivită pentru copii.

Cu nenumărate opțiuni care umplu rafutile magazinelor, multitidinea aromelor, a personajelor de desene animate, alegerea poate părea copleșitore.

Alegerea unei paste de dinți potrivite vârstei copilului, cu un conținut adecvat de fluor, este esențială pentru prevenirea cariilor. Specialiștii din cadrul Asociației Americane de Stomatologie Pediatrică atrag atenția asupra unei probleme tot mai frecvente: aproape un sfert dintre copiii cu vârste între 2 și 5 ani au carii netratate.

Tipuri de pastă de dinți pentru copii

Dinții copiilor au nevoi diferite față de cei ai adulților, de aceea pasta de dinți destinată lor este special formulată pentru a răspunde acestor particularități.

Dinții temporari sau „dinții de lapte” au un smalț mai subțire, mai poros și mai puțin mineralizat decât dinții permanenți, ceea ce îi face mai vulnerabili la apariția cariilor. Riscul este crescut și de obiceiuri alimentare dezechilibrate, dar și de faptul că cei mici sunt încă în procesul de a învăța tehnicile corecte de periaj.

Pastele de dinți se împart, în principal, în două categorii: cu fluor și fără fluor.

Fluorul este considerat standardul de referință în prevenirea cariilor dentare și unul dintre cele mai studiate ingrediente în stomatologie.

Fluorul acționează local, la nivelul cavității orale: chiar și în cantități mici în salivă, ajută la prevenirea demineralizării smalțului sănătos și susține remineralizarea celui deja afectat. Acest efect este amplificat atunci când folosim o pastă de dinți cu fluor.

În plus, fluorul contribuie la prevenirea cariilor prin reducerea activității bacteriilor cariogene.

De aceea, periajul zilnic cu pastă de dinți cu fluor reduce semnificativ riscul de apariție a cariilor, atât la nivelul dinților temporari, cât și al celor permanenți.

Pe scurt, pastele de dinți cu fluor oferă beneficii esențiale:

• previn apariția cariilor;
• contribuie la întărirea smalțului;
• susțin procesul de remineralizare.

Pastele de dinți fără fluor sunt disponibile ca opțiuni pentru copiii sensibili sau alergici la fluor.

Poate fi o opțiune pentru copiii mici, care tind să înghită pasta de dinți, situație ce poate crește riscul de fluoroză dentară – o afectare a smalțului cauzată de aportul excesiv de fluor, manifestată prin apariția unor pete albe pe dinți.

Pastele de dinți fără fluor pot curăța dinții, să îndepărteze placa bacteriană, unele opțiuni având un efect preventiv prin acțiunea xilitolului , care previne creșterea numărului bacteriilor responsabile de apariția cariilor.

De asemenea, nu provoacă probleme digestive sau alte efecte secundare.

Trebuie însă menționat faptul că utilizarea pastei de dinți fără flor poate crește riscul de apariție a cariilor. 

În absența fluorului, smalțul devine mai vulnerabil, mai sensibil și mai predispus la carii, afecțiuni gingivale, tratamente dentare mai complexe și, în timp, chiar la pierderea dinților.

În general, beneficiile pastei de dinți cu fluor depășesc riscurile, motiv pentru care este recomandată utilizarea acesteia, cu excepția situațiilor în care copilul prezintă sensibilitate la fluor sau există riscul să înghită frecvent pasta de dinți.

Doza recomandată de pastă de dinți și frecvența spălării la copii

Utilizarea unei cantități de pastă de dinți cu fluor de maxim mărimea unui bob de orez este potrivită pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, de mărimea unui bob de mazăre pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, iar pentru cei cu vârsta de peste 6 ani se poate aplica pastă de dinți pe toată lungimea periuței dentare.

Cantitatea de fluor conținută de pastă trebuie să fie conform Asociației Americane de Stomatologie Pediarică (AAPD) astfel: 1000 ppm (părți per milion) de fluor pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, tot de 1000 ppm pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani și de 1450 ppm pentru cei cu vârsta peste 6 ani.

Periajul dentar este recomandat de două ori pe zi, folosind inițial, pentru copiii între 0 și 3 ani, o periuță cu peri moi. Pe măsură ce copilul crește, se poate adapta treptat și duritatea periilor, în funcție de vârstă și nevoi.

Pentru a maximiza efectul benefic al fluorului, clătirea trebuie redusă la minim sau evitată complet.

Rolul părinților este esențial în igiena orală a copiilor. Între 0 și 6 ani, periajul trebuie realizat de către părinți, iar după această vârstă este important ca ei să supravegheze și să corecteze tehnica de periaj.

Până în jurul vârstei de 7–8 ani – sau până când copilul dobândește suficientă coordonare (de exemplu, poate să își lege singur șireturile) – abilitățile neuro-motorii nu sunt suficient dezvoltate pentru a realiza corect mișcările necesare unui periaj eficient.

De asemenea, părinții trebuie să dozeze corect cantitatea de pastă de dinți, pentru a evita ingerarea excesivă.

Alegerea pastei în funcție de vârstă

Fluorul este unul dintre cele mai studiate și eficiente ingrediente din pasta de dinți, contribuind semnificativ la reducerea riscului de carii la copii, indiferent de vârstă.

AAPD recomandă periajul dinților de două ori pe zi imediat ce apare primul dinte, folosind o periuță de dimensiune potrivită pentru bebeluși, cu perii moi și si o cantitate de 1000 ppm (parti per million) fluor pentru prevenirea cariilor.

Pentru copiii sub 3 ani, se recomandă folosirea unei cantități foarte mici de pastă cu fluor, echivalentă unui bob de orez. Această cantitate este suficientă pentru  efectul benefic al fluorului, fără a expune copilul la o cantitate mult prea mare.

Aromele plăcute nu sunt o cerință medicală, ele vin ca un ajutor pentru părinți , deoarece acestea pot încuraja periajul regulat.

De asemenea, pe măsură ce copilul crește și își dezvoltă capacitatea de a elimina pasta de dinți din cavitatea bucală eficient, se poate crește treptat cantitatea de fluor utilizată.

Începând cu vârsta de 3 ani, recomandările AAPD indică folosirea unei cantități de pastă de dinți cu fluor de mărimea unui bob de mazăre, pentru a asigura o protecție mai eficientă împotriva cariilor.

Când să introducem pasta de dinți pentru bebeluși

Periajul dentar trebuie început odată cu apariția primului dinte.

Ghidurile AAPD recomandă ca părinții să inițieze periajul imediat, folosind o cantitate mică de pastă de dinți. De asemenea, periajul realizat de două ori pe zi, cu o cantitate adecvată de pastă cu fluor, contribuie eficient la prevenirea cariilor.

Fluor – da sau nu la bebeluși?

Organizațiile stomatologice internaționale recomandă utilizarea fluorului pentru prevenirea cariilor, inclusiv la copiii mici, însă în cantități foarte reduse și întotdeauna sub supravegherea părinților.

Potrivit AAPD, periajul de două ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor este eficient în prevenirea cariilor. Pentru copiii sub 3 ani se recomandă o cantitate foarte mică (de tip „smear”), care reduce riscul de ingestie excesivă.

Pastele de dinți fără fluor pot fi folosite în anumite situații, la recomandarea medicului sau la alegerea părinților, însă fluorul rămâne soluția standard pentru prevenirea cariilor, mai ales în cazul copiilor cu risc crescut.

Cum să înveți copilul să se spele corect pe dinți

Conform AAPD, cariile dentare pot fi prevenite în mare măsură printr-o rutină consecventă de igienă orală, începută încă de la o vârstă fragedă și susținută zilnic de către părinți.

Periajul corect se realizeaza de două ori pe zi:

• dimineața, după micul dejun;

• seara, înainte de culcare (cel mai important periaj).

Un exemplu de rutina de dimineta ar putea fi „Regula celor 3 pași”:

1. Micul dejun;
2. Spălat pe dinți;
3. Îmbrăcat și plecat.

Periajul devine automat o etapă între două activități deja stabile.

Tot un exemplu de rutină pentru periajul de dimineată este și “Periajul în oglindă cu părintele”. Copiii imită comportamentul observant si astfel se creează o modelare pozitivă, o asociere cu un moment plăcut și percepția că igiena orală este o activitate „normală”, nu opțională.

Periajul de seară este cel mai important, deoarece:

• fluxul salivar scade în timpul nopții;
• bacteriile acționează mai intens;
• riscul de carii crește dacă rămân resturi alimentare.

Un exemplu de rutină ideală de seară

1.  cină;

2.  ultima gustare (dacă există);

3.  periajul dinților;

4.  fără alte alimente sau băuturi îndulcite;

5.  poveste → somn;

După periaj, se permite doar apă.

Motivarea copiilor  nu funcționează prin explicații medicale, ci prin:

• joc;
• rutină;
• implicare;
• recompensă pozitivă;
• predictibilitate.

Deoarece societatea a evoluat mult din punctul de vedere al gadgeturilor, al social media, copiii sunt din ce in ce mai afectati de aceesta  evolutie, au devenit din ce în ce mai inventivi și curioși, iar parinții trebuie să se adapteze și să creeze metode noi de motivare.

Pentru a motiva copilul să accepte mai ușor periajul dentar, acesta poate fi transformat într-o activitate distractivă și interactivă.

De exemplu, periajul poate deveni o „misiune”: Supereroul dinților curați. Părintele poate spune: „Placa bacteriană este inamicul, iar periuța este sabia ta.” Bacteriile pot fi numite „monștrii zahărului”, iar întregul proces poate fi însoțit de o poveste scurtă de aproximativ 2 minute (durata periajului), care se încheie cu „Misiune îndeplinită!”. Această metodă este deosebit de eficientă pentru copiii cu vârste între 2 și 6 ani.

O altă variantă este „metoda oglinzii amuzante”, care pornește de la mici provocări: „Hai să vedem cine face cea mai multă spumă!” sau „Cine are cei mai strălucitori dinți?”. Oglinda îi ajută pe copii să fie mai implicați și mai atenți la ceea ce fac.

De asemenea, „jocul cronometrului” poate fi foarte util. Se folosește un timer vizual de 2 minute și se transformă totul într-o provocare: „Putem termina înainte să sune?” sau „Reușim să rezistăm până la final?”. Această structură clară face periajul mai ușor de acceptat și reduce opoziția copilului.

Tehnici de spălare adaptate vârstei

Copii sub 3 ani

Periajul dentar trebuie realizat de către părinți, nu de copil singur, deoarece abilitățile motorii fine nu sunt încă suficient dezvoltate pentru un periaj eficient.

Se recomandă folosirea unor mișcări blânde, circulare, care să acopere toate suprafețele dinților: exterioare, interioare și suprafețele de masticație.

Cantitatea de pastă de dinți trebuie să fie foarte mică, aproximativ cât un bob de orez, astfel încât să se limiteze ingestia, dar să se păstreze efectul protector.

Această abordare ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene și contribuie la formarea unei rutine corecte de igienă orală încă de la apariția primului dinte.

Copii 3–6 ani

Pe măsură ce copilul crește, abilitățile motorii se îmbunătățesc, dar supravegherea rămâne esențială.

Copilul poate fi încurajat să participe activ la periaj, dar părintele trebuie să finalizeze periajul pentru a asigura o curățare completă.

Cantitatea de pastă poate fi mărită la dimensiunea unui bob de mazăre.

Tocmai pentru că această vârstă este de tranziție (învățare → executare), supravegherea părinților este cheia pentru rezultate bune.

Copii de ~6–7 ani

La aproximativ această vârstă, copilul începe să dobândească suficiente abilități motorii și coordonare pentru un periaj mai independent.

Totuși, studiile și ghidurile profesionale recomandă ca părinții să supervizeze și să controleze periajul până când tehnica devine corectă și eficientă.

Există variabilitate individuală — unii copii pot realiza singuri un periaj eficient după 6 ani, iar alții pot avea nevoie de supraveghere până la ~ 7–8 ani.

De ce este importantă supravegherea până la ~6–7 ani

Copiii au nevoie de finețe și coordonare care se dezvoltă treptat.
Studiile arată că eficiența periajului — adică capacitatea de a îndepărta placa bacteriană — este direct corelată cu dezvoltarea abilităților motorii fine și cognitvie ale copilului. Un studiu publicat în PubMed arată că pacientii copii de ≥6 ani au o probabilitate semnificativ mai mare să-și îmbunătățească igiena orală prin periaj mai eficient decât cei mai mici, datorită dezvoltării vizuo-motorii și coordonării mai bune.

Cercetările arată că periajul sub supraveghere parentală este asociat cu:

• reducerea plăcii bacteriene;
• îmbunătățirea tehnicii periajului;
• respectarea ritmului de două ori pe zi

Ca medic pedodont, le spun mereu părinților că sănătatea dentară a unui copil nu începe în cabinet, ci acasă — în fiecare dimineață și în fiecare seară. Alegerea unei paste de dinți potrivite vârstei, folosirea unei cantități corecte și, mai ales, transformarea periajului într-o rutină constantă sunt pași mici care construiesc un zâmbet sănătos pentru toată viața. Copiii nu au nevoie de produse perfecte, ci de consecvență, ghidare și de exemplul părinților lor. – Dr. Stoicescu Ilinca-Maria, medic specialist în Pedodonție, medic stomatolog DENT ESTET 4KIDS

Întrebări frecvente despre cum alegem cea mai buna pasta de dinti pentru copii

Care este cea mai bună pasta de dinți pentru copii?

Cea mai bună pastă de dinți pentru copii este cea aleasă în funcție de vârsta copilului și de nevoile sale dentare. Nu există un produs universal valabil, ci opțiuni adaptate fiecărei etape de dezvoltare.

O pastă de dinți potrivită trebuie să ofere protecție eficientă împotriva cariilor, dar să fie și sigură în cazul înghițirii accidentale. Fluorul rămâne ingredientul esențial, însă concentrația acestuia trebuie ajustată în funcție de vârstă.

În alegerea corectă, este important ca pasta de dinți să:

• aibă abrazivitate scăzută, pentru a proteja smalțul fragil;
• conțină ingrediente sigure și blânde;
• aibă un gust plăcut, care încurajează periajul zilnic.

În concluzie, cea mai bună pastă de dinți este cea adaptată vârstei și recomandată de medicul stomatolog.

Pot folosi pasta de dinți pentru adulți la copii?

Utilizarea pastei de dinți pentru adulți la copii nu este recomandată, în special la vârste mici.

Aceste produse conțin, de regulă, concentrații mai mari de fluor și agenți abrazivi mai puternici, formula fiind concepută pentru dentiția adultă. În plus, copiii mici nu au dezvoltat complet reflexul de a scuipa, ceea ce crește riscul de înghițire a pastei.

Printre riscuri se numără:

• aport excesiv de fluor;
• afectarea smalțului în formare;
• respingerea periajului din cauza gustului intens.

De la ce vârstă se poate folosi pasta de dinți cu fluor? 

Pasta de dinți cu fluor poate fi utilizată încă de la apariția primului dinte, cu respectarea cantităților recomandate.

Diferența este dată de dozaj, nu de utilizarea în sine a fluorului. Acesta joacă un rol esențial în prevenirea cariilor și în întărirea smalțului dentar.

Recomandările generale sunt:

• 0–3 ani: cantitate cât un bob de orez;
• 3–6 ani: cantitate cât un bob de mazăre.

Fluorul contribuie la:

• întărirea smalțului dentar;
• remineralizarea leziunilor incipiente;
• reducerea riscului de carii.

Periajul trebuie realizat sub supravegherea unui adult, pentru a asigura utilizarea corectă a produsului.

Cum aleg pasta de dinți pentru bebeluși?

Alegerea pastei de dinți pentru bebeluși trebuie făcută cu atenție, deoarece înghițirea este frecventă la această vârstă.

Se recomandă utilizarea unor formule special concepute pentru bebeluși, care sunt sigure și delicate pentru gingii și dinți în formare.

Criterii importante de selecție:

• formulă sigură la înghițire;
• conținut redus sau absent de fluor (în funcție de recomandare);
• lipsa agenților agresivi sau spumanți puternici;
• gust discret, non-dulce.

Igiena orală trebuie începută odată cu apariția primului dinte, în jurul vârstei de 6 luni, accentul fiind pus pe formarea unui obicei corect.

Ce este pasta de dinți remineralizantă pentru copii?

Pasta de dinți remineralizantă este destinată refacerii mineralelor pierdute din smalțul dentar și prevenirii apariției cariilor.

Aceasta acționează în stadiile incipiente de demineralizare, contribuind la întărirea structurii dentare și la protecția pe termen lung.

Ingredientele active pot include:

• fluor;
• hidroxiapatită;
• calciu și fosfați.

Este recomandată în special:

• copiilor cu risc crescut de carii;
• în cazul apariției petelor albe pe dinți;
• ca parte a unui plan preventiv stabilit de medicul stomatolog.

Acest tip de pastă completează rutina de igienă orală, fără a înlocui controalele stomatologice periodice.

Bibliografie

1. https://dentiste-enfant.com/en/toothpaste-child/
2. https://igrin.com/blog/choosing-perfect-toothpaste-for-kids/
3. https://www.aapd.org/media/Policies_Guidelines/BP_FluorideTherapy.pdf
4. https://www.eapd.eu/uploads/files/EAPD_Fluoride_Guidelines_2019.pdf
5. https://rockymountainkidsdentistry.com/the-best-toothpastes-for-kids/
6. https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/68/wr/mm6804a3.htm#:~:text=Therefore%2C%20CDC%20recommends%20that%20children,Children%20aged%20%3C3
7. https://pre-prod.aapd.org/research/oral-health-policies–recommendations/early-childhood-caries-classifications-consequences-and-preventive-strategies/
8. https://www.aapd.org/globalassets/media/policies_guidelines/bp_behavguide.pdf
9. https://cdeworld.com/courses/5398-update-on-dental-hygiene-roles-in-pediatric-dentistry
10. https://cdeworld.com/courses/5398-update-on-dental-hygiene-roles-in-pediatric-dentistry
11. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34779540/
12. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19187689/
13. https://www.aapd.org/research/oral-health-policies–recommendations/use-of-fluoride/
14. https://www.ada.org/resources/ada-library/oral-health-topics/toothpastes