Gura urat mirositoare la copii: cauze si solutii

Ce este gura urât mirositoare la copii

• Definiție și diferența dintre miros normal și miros persistent

Halitoza, cunoscută popular sub denumirea de respirație urât mirositoare, este definită prin prezența unui miros neplăcut al aerului expirat. Aceasta poate fi ocazională, determinată de diverși factori, sau persistentă, având un impact negativ asupra vieții sociale și fiind frecvent asociată cu infecții orale, afecțiuni gingivale, xerostomie, boli gastrointestinale sau afecțiuni sistemice.

Halitoza ocazionala, denumită și fiziologică, apare frecvent la copii, cel mai adesea ca urmare a unei igiene orale deficitare, a consumului anumitor alimente care pot rămâne reținute în cavitatea bucală sau a proceselor de descompunere a materiei organice din gură. Aceasta se manifestă adesea prin prezența unei pelicule albicioase pe regiunea posterioară a limbii.

Halitoza persistentă sau patologică este dobândită în urma infecțiilor dentare sau a unor afecțiuni cu origine la nivelul cavității orale, nasului, sinusurilor, stomacului etc.

• De ce este important să fie investigată

Investigarea respirației urât mirositoare la copii este importantă și esențială atât din punct de vedere social, cât și medical. Respirația neplăcută nu este determinată exclusiv de igiena orală, ci poate reprezenta un indicator al unor afecțiuni ale cavității bucale.

Halitoza nu trebuie ignorată, deoarece poate semnala existența unor probleme medicale sau dentare semnificative, cu posibile consecințe asupra stării generale de sănătate și a dezvoltării psihosociale a copilului. Evaluarea corectă realizată de un specialist permite stabilirea unui tratament adecvat, prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții copilului.

Cauzele mirosului urât al gurii la copii

Cauza mirosului urât din gură la copii

1. Igienă orală necorespunzătoare- este principală cauză a respirației urat mirositoare la copii. Fără o rutină de igienă dentară bine stabilită, realizată corect și constant, bacteriile dăunătoare se acumulează în cavitatea bucală și provoacă mirosuri neplăcute.
2. Resturi alimentare blocate între dinți, bacterii pe limbă – resturile alimentare pot rămâne blocate în spațiile interdentare o lungă perioadă de timp și sunt descompuse de bacterii, generând miros neplăcut . De asemenea limba adăpostește  o încărcătură bacteriană mare, mai ales în partea posterioară, care eliberează compuși volatili sulfurici responsabili pentru gură urat mirositoare și infecții orale.
3. Afecțiuni dentare: carii și gingivita – Cariile netratate creează cavități în care se acumulează bacterii și resturi alimentare, favorizând halitoza. Gingivita, inflamația gingiilor cauzată de igiena orală deficitara, se manifestă prin roșeață, umflare și sângerare la periaj. Prezența inflamației și a bacteriilor la nivel gingival contribuie frecvent la apariția halitozei la copii.

Alte cauze comune pentru mirosul neplăcut al gurii copiilor

• Infecții respiratorii sau sinusale (amigadalita acuta , sinuzită, polipi nazali);

• Probleme digestive sau alimentație bogată în proteine/ceapă/usturoi;

• Respirație orală sau uscăciune a gurii ( deshidratare, consumul unor medicamente care scad fluxul salivar, dezvoltare incorectă a oaselor maxilare );
• Afecțiuni care afectează întregul organism, nu doar o anumită parte a corpului.

S-a realizat un studiu pentru a determina relația dintre parametrii orali și halitoza la copiii ai căror părinți s-au plâns de respirație urat mirositoare. Metoda: un grup  de copii au fost examinați la 3 consultații, iar la a doua consultație li s-au oferit instrucțiuni de igienă orală. Parametrii legați de mirosul neplăcut au inclus scorurile evaluatorilor de miros (întreaga gura, limba, nas și zone interdentare), nivelurile de sulfură și testele microbiologice. Parametrii stomatologici au inclus indicele de placă bacteriană, indicele dentar, sângerarea și acoperirea limbii.

Rezultate: mirosul din întreaga gura a fost semnificativ asociat cu factorii orali, cel mai  mare scor  fiind la indicele de placa bacteriana.

De ce le miroase gura copiilor

• Explicarea mecanismului bacteriilor și descompunerii alimentelor.

Atunci când în cavitatea bucală rămân resturi alimentare, fie din cauza unui periaj incorect, fie pentru ca unele zone sunt greu accesibile de către perii periuței, bacteriile din gură dispun de un substrat nutritiv care le permite să se înmulțească. Pe măsură ce aceste bacterii metabolizează resturile alimentare, ele produc reziduurile care, în cantitate mare, pot provoca respirația urat mirositoare. Bacteriile prezente în mod normal în cavitatea bucală folosesc aceste reziduuri ca substrat energetic. În timpul nopții, când cavitatea bucală rămâne închisă, temperatura locala crește, fluxul salivar fiziologic scade și se creează un mediu propice de temperatură și umiditate dezvoltării bacteriene, astfel afectând smaltul dentar, iar produsii lor de metabolism eliberează gaze responsabile de mirosul neplăcut.

• Factori temporari vs permanenți.

Factorii temporari dispar după periaj și hidratare corespunzătoare:

1. respirația de dimineață;
2. resturi alimentare rămase interdentar și consumul de alimente cu miros puternic;
3. hidratare necorespunzătoare;
4. episoade de răceală.

Factorii permanenți mențin mirosul neplăcut și după igienizare:

1.  igiena orală deficitară constantă (atenție la purtătorii de aparate dentare);
2. carii dentare;
3. gingivita și depuneri persistente de tartru;
4. afecțiuni ORL cronice;
5. afecțiuni sistemice (diabet, pneumonie, reflux gastroesofagian).

Cum prevenim gura urât mirositoare în cazul copiilor

1. Periaj corect și regulat

• Periajul de 2 ori/zi cu pastă de dinți cu conținut de Fluor, adecvate vârstei copilului ; periuța de dimensiune și duritate  potrivită și tehnica de periaj corecta favorizând eliminarea plăcii bacteriene ; reducerea constantă a biofilmului dentar reduce numărul de bacterii și substraturi fermentabile din cavitatea bucală;
• Folosirea atei dentare – obligatoriu de la vârsta de aproximativ 3 ani; în fiecare seară eliminând resturile alimentare dintre dinți.

2. Curățarea limbii și folosirea apei de gură

• Curățarea cu o racleta specială pentru limba și folosirea apei de gură copil-friendly, recomandată  de către medicul stomatolog și adaptată nevoilor specifice ale copilului.

3. Dietă sănătoasă și limitarea alimentelor cu miros puternic

• Evitarea expunerii frecvente (> 3 ori/zi) între mese la alimente care conțin zahăr, în special cele lipicioase (caramele, bombonele); limitarea alimentelor precum: ceapă, usturoi și a carbohidraților;

4. Vizite regulate la medicul dentist

• La copii, controalele stomatologice ar trebui să fie mai frecvente, la intervale de 3-4 luni și pe cât posibil să nu se realizeze în regim de urgență. Îincepâd cu vârsta de 6 luni sau când apare primul dințișor de lapte, vizitele regulate permit medicului stomatolog să ofere părinților informațiile privind igiena orală și stilul alimentar, contribuind astfel la prevenirea demineralizărilor, a cariilor dentare, a inflamațiilor gingivale sau a altor afecțiunii orale .

Ce trebuie să faci dacă mirosul persistă

• Consult pediatric sau stomatologic – este important să se stabilească cauza exactă a mirosului neplăcut si rezolvarea acestei afecțiuni, fie de către medicul stomatolog, fie prin abordare interdisciplinară;

• Examinarea pentru carii, infecții sau alte probleme medicale – medicul va realiza  o anamneză generală împreună cu părintele, va evalua dinții si va examina intreaga cavitate bucală pentru a indentifica cauza halitozei;

• Soluții temporare acasă vs intervenții profesionale – soluțiile aplicate acasă oferă adesea rezultate pe termen scurt, deoarece obiceiurile inițiale revin rapid. Mulți dintre factorii care cauzează halitoza pot fi eliminați doar prin tratamente stomatologice efectuate de medic, care vizează corectarea și tratarea cauzei reale a mirosului neplăcut.

Întrebări frecvente despre gura urat mirositoare

La ce vârstă poate apărea gura urât mirositoare la copii?

Respirația urât mirositoare, fie persistentă, fie temporară, poate apărea la copii la orice vârstă, încă din primii ani de viață, însă cauzele diferă în funcție de etapa de dezvoltare.

La sugari, laptele matern sau formula de lapte joacă un rol important, deoarece, după alăptare, pot rămâne resturi la nivelul mucoasei orale și al limbii, formând o peliculă care favorizează dezvoltarea bacteriilor și contribuie la uscăciunea cavității bucale. Această situație nu determină halitoză patologică în cazul unui sugar sănătos. Alte cauze posibile includ candidoza orală și infecțiile din sfera ORL.

La copiii preșcolari și școlari, halitoza este favorizată în principal de igiena orală deficitară, afecțiunile dentare, precum și de diverse infecții orale, amigdalite sau respirația orală.

În perioada adolescenței, frecvența halitozei crește ca urmare a dietei dezechilibrate, a igienei orale necorespunzătoare, în special la purtatorii de aparate dentare, a gingivitei pubertare și a fumatului.

Este normal ca gura copilului să miroasă dimineața?

Respirația copilului poate avea un miros neplăcut dimineața, ca urmare a unor cauze fiziologice, nu doar patologice. În anumite situații, aceasta poate fi influențată și de afecțiuni care necesită administrarea unor tratamente medicamentoase. Totuși, principalele cauze sunt legate de o igienă orală deficitară efectuată seara, înainte de culcare.  Resturile alimentare rămase între dinți favorizează fermentarea acestora pe parcursul nopții si sângerari gingivale care conduc la un miros neplacut. În timpul somnului, scăderea fluxului salivar, care în mod normal contribuie la autocurățarea cavității bucale, permite multiplicarea bacteriilor și producerea unor compuși responsabili de mirosul neplăcut. De asemenea, afecțiunile dentare netratate și respirația orală pot contribui la apariția unui miros fetid, mai accentuat dimineata.

Ce alimente cauzează gura urât mirositoare în cazul copiilor?

Halitoza la copii este adesea influențată de o alimentație și igienă necorespunzătoare. Principalele alimente care pot cauza mirosul neplăcut sunt cele care au un miros puternic și persistent cum ar fi: usturoiul, ceapa. Alimentele bogate în zaharuri: dulciuri, patiserie, sucuri, toate acestea favorizează dezvoltarea bacteriilor și aparținea leziunilor carioase. Produsele lactate consumate în exces pot lăsa reziduuri care fermentează dacă nu este realizat periajul corect si conduc la apariția respirației orale urat mirositoare.

Cum se tratează mirosul urât persistent?

Halitoza persistentă necesită identificarea cauzei și iinstituirea unui tratament adecvat, nu doar mascarea mirosului neplăcut. Tratamentul stomatologic vizează tratarea leziunilor carioase și a altor infecții orale, realizarea igienizării profesionale și, în multe cazuri, abordarea multidisciplinară, cu implicarea medicului ortodont, ORL-ist și gastroenterolog. Copilul trebuie să mențină o igiena orală riguroasă, care să includă periajul dentar de 2 ori pe zi, curățarea limbii, utilizarea aței dentare și a apei de gură, conform recomandărilor medicului stomatolog. De asemenea, sunt esențiale hidratarea corespunzătoare, evitarea alimentelor cu miros persistent și reducerea consumului de zahăr.

Monitorizarea statusului dentar trebuie realizată prin controale stomatologice periodice, la intervale de aproximativ 3-4 luni.

“SĂNĂTATEA ORALĂ A COPILULUI ÎNCEPE CU PREVENȚIA, IAR ZÂMBETUL LUI CREȘTE ODATĂ CU EA”.

Dr.Gheju Lavinia-Elena

Bibliografie:

1. American Academy of Pediatric Dentistry.Caries-risk assessment and management for infants, children, and adolescenta.The Reference Manual of Pediatric Dentistry. Chicago, IL: American Academy of Pediatric Dentistry
2. European Academy of Pedriatic Dentistry (EAPD)-Publications- Prevention îs effective when it starts early.
3. Erica A.,Rosa S.,Mel R.Halitosis în children. The Journal of Pediatric Volume 134,Number 3.
4. Zhengrui L.,Jing L.,Rao F.,Ji’an L. Halitosis: etiology, prevention, and the role of microbiota. Clinical Oral Investigation(2023) 27:6383-6393.
5. Carolina CG. Halitosis:prevalence and association with oral etiological factors in children and adolscents. Journal of Breath Research(2019).
6. Lara JM.,Joanna CB., Carolina CG,Lorena TL, Sandra KB. Association between halitosis and mouth breathing în children.Clinics 2011;66(6):939-942.