Gingii inflamate la copii: cauze și tratament

Gingiile inflamate și dureroase la copii sunt o problemă frecventă în stomatologia pediatrică și pot apărea din mai multe cauze, de la igiena orală deficitară până la erupția dentară sau prezența aparatului dentar. Deși poate părea o afecțiune ușoară, inflamația gingivală netratată poate favoriza acumularea bacteriilor și apariția gingivitei.

Din acest motiv, identificarea timpurie a cauzelor, adoptarea unei igiene orale corecte și vizitele regulate la medicul stomatolog pediatru sunt esențiale pentru menținerea sănătății orale a copilului și prevenirea complicațiilor.

De ce apar gingiile inflamate și dureroase la copii?

Deși, în cazul copiilor, placa bacteriană este principalul factor care determină inflamația gingiilor, există și alte cauze care pot contribui la apariția gingiilor inflamate și dureroase:

• Igiena orală insuficientă
• Gingivita
• Erupția dentară
• Traumatisme
• Afte sau infecții orale
• Aparat dentar
• Respirația orală

Igiena orală insuficientă

Placa bacteriană este principalul factor care determină inflamația gingivală la copii. Astfel, periajul dentar superficial sau absent și neutilizarea aței dentare lasă o cantitate mare de resturi alimentare în cavitatea orală, producând un mediu favorabil pentru înmulțirea bacteriilor care irită gingia.

Gingivita

Gingiile inflamate la copii sunt produse cel mai frecvent de gingivită, o formă ușoară și adesea reversibilă de boală gingivală. Gingivita apare atunci când un strat de placă bacteriană se acumulează la nivelul marginii gingivale, producând o reacție imună care determină inflamație, roșeață și sensibilitate gingivală.

Erupția dentară

Inflamația gingivală asociată cu erupția dentară este frecventă la copii. Nu erupția în sine determină inflamația, ci riscul mai mare de acumulare a plăcii bacteriene în zonele respective, deoarece igiena orală poate fi mai dificil sau neplăcut de efectuat în această perioadă.

Traumatisme

În cazul traumatismelor dentare, gingiile inflamate pot apărea fie ca urmare a unei leziuni directe asupra gingiei, fie din cauza acumulării de placă bacteriană. Aceasta se poate forma atunci când periajul corect al zonei traumatizate este dificil sau dureros de efectuat.

Afte sau infecții orale

În cazul aftelor sau al infecțiilor orale, inflamația gingiilor poate avea cauză virală sau bacteriană. Acestea pot fi produse de bacterii sau virusuri prezente în mod normal în cavitatea orală, care pot determina inflamația gingivală atunci când se înmulțesc excesiv. La copii, una dintre cele mai frecvente infecții orale este cea de cauză herpetică, întâlnită mai ales la vârste mai mici de 3 ani.

Aparat dentar

Gingiile inflamate în cazul aparatelor dentare apar, în principal, din cauza acumulării de placă bacteriană și a fricțiunii mecanice. Fie că este vorba despre un aparat fix, cum sunt aparatele dentare clasice sau menținătoarele de spațiu, fie despre unul mobil, cum sunt aparatele de contenție sau disjunctoarele, prezența acestora creează zone greu accesibile, unde bacteriile se pot multiplica rapid și se poate acumula o cantitate mare de placă bacteriană.

Respirația orală

Inflamația gingiilor apare foarte des în zona frontală superioară la copiii care respiră frecvent pe gură. Acest obicei, întâlnit frecvent la vârste fragede, usucă gingiile, deoarece reduce efectul protector și de lubrifiere al salivei, favorizând astfel inflamarea țesuturilor.

Simptome ale gingiilor inflamate la copii

Inflamarea gingiilor la copii se recunoaște prin umflarea, înroșirea și sângerarea ușoară a gingiilor, fără afectarea osului de susținere al dinților. Deoarece această afecțiune nu provoacă, de obicei, durere, copiii se plâng rareori de disconfort.

Din acest motiv, părinții și îngrijitorii trebuie să verifice activ aspectul gingiilor în timpul periajului, pentru a depista din timp aceste semne vizibile. Cele mai frecvente simptome ale gingiilor inflamate la copii sunt:

• gingii roșii – în mod normal, gingiile au o culoare roz pal, însă, în cazul inflamației, acestea pot deveni roșu aprins, vișinii sau chiar violacee;
• umflături – gingiile inflamate au un volum mai mare, iar marginea subțire care îmbracă dintele devine rotunjită, proeminentă și moale, cu un aspect neted și lucios;
• durere la periaj – copilul poate menționa că simte gingia iritată sau că îl deranjează în timpul periajului;
• sângerare gingivală – gingiile sângerează ușor la contactul cu periuța sau ața dentară, acesta fiind unul dintre cei mai rapizi și siguri indicatori ai inflamației;
• sensibilitate – dacă gingia inflamată se retrage ușor, poate apărea un disconfort trecător la contactul cu alimente foarte reci sau calde;
• respirație urât mirositoare – un miros neplăcut și persistent al gurii, care nu dispare după periaj, poate fi cauzat de gazele eliberate de bacteriile acumulate sub gingie;
• refuzul alimentației – uneori, copilul poate acuza disconfort la masticație, mai ales în cazul alimentelor dure și crocante, refuzând astfel să mai mănânce.

Cele mai frecvente simptome ale gingiilor inflamate la copii includ roșeață, durere, sângerare și sensibilitate gingivală.

Tratament pentru gingii inflamate și dureroase la copii

Tratamentul gingiilor inflamate la copii presupune curățarea profesională a plăcii bacteriene și îmbunătățirea igienei orale acasă. Deoarece inflamația gingivală la copii este declanșată, de cele mai multe ori, de acumularea plăcii bacteriene de-a lungul gingiei, aceasta este complet reversibilă dacă stratul bacterian este îndepărtat în totalitate.

Igiena orală corectă

• periaj delicat – AAPD (Academia Americană de Stomatologie Pediatrică) recomandă periajul de două ori pe zi, timp de minimum două minute. Perii periuței trebuie înclinați la 45 de grade spre gingie, pentru a curăța eficient placa bacteriană acumulată la acest nivel;
• periuță adecvată vârstei – ghidurile IAPD (Asociația Internațională de Stomatologie Pediatrică) recomandă folosirea unei periuțe cu peri moi sau extra-soft, deoarece perii duri pot traumatiza țesutul gingival;
• pastă de dinți potrivită – ghidurile AAPD și IAPD recomandă folosirea unei paste de dinți fluorurate, adaptată vârstei copilului: 1000 ppm fluor pentru copiii sub 6 ani și 1450 ppm fluor pentru copiii peste 6 ani.

Curățare profesională

• îndepărtarea plăcii bacteriene – periajul profesional, realizat în cabinetul dentar, este recomandat la intervale de cel mult 6 luni. Acesta se efectuează cu o pastă specială, mai abrazivă, care ajută la netezirea suprafeței smalțului și reduce aderența ulterioară a bacteriilor;
• detartraj pediatric, dacă este necesar – se realizează cu instrumente speciale pentru copii, pentru a îndepărta blând placa bacteriană și tartrul de deasupra și ușor de sub linia gingiei.

Tratament pentru gingivită

• recomandări medicale – în majoritatea cazurilor, gingivita la copii necesită doar tratament local, prin îndepărtarea factorului iritativ, reprezentat de placa bacteriană. Tratamentul sistemic, precum antibioticele administrate pe cale orală, este indicat doar în forme complicate, cum ar fi infecțiile bacteriene secundare;
• geluri sau soluții antiseptice – în cazul formelor moderate sau severe, medicul poate recomanda aplicații locale cu geluri antiinflamatoare sau clătiri pe termen scurt cu soluții antiseptice, cum ar fi cele pe bază de clorhexidină;
• monitorizare – după igienizare și corectarea tehnicii de periaj, se recomandă o primă verificare la un interval de 10-14 zile, iar apoi copiii trebuie monitorizați regulat, la intervale de 3-6 luni.

Tratament în cazul erupției dentare

• calmarea disconfortului – se pot recomanda geluri gingivale calmante, pe bază de acid hialuronic. Pentru copiii mai mari, peste 6-7 ani, pot fi indicate clătiri cu soluții antiseptice, iar pentru bebeluși sunt recomandate jucăriile de dentiție reci;
• igienă locală – în zona respectivă se recomandă, în continuare, periajul blând, cu o periuță cu peri moi sau extra-moi.

Ajustarea aparatului dentar (dacă este cazul)

• evitarea traumatismelor gingivale.

Ce poți face acasă pentru reducerea inflamației?

Pentru reducerea inflamației gingivale la copii, este importantă menținerea unei igiene orale corecte și evitarea factorilor care pot irita suplimentar gingiile. Aceste măsuri pot ameliora disconfortul, însă nu înlocuiesc consultul stomatologic, mai ales dacă simptomele persistă.

• clătiri recomandate de medic – se pot folosi, pentru perioade scurte de timp, soluții antiseptice sau soluții pe bază de clorhexidină, doar la indicația medicului;
• hidratare – consumul adecvat de apă ajută la menținerea umidității cavității orale și susține rolul protector al salivei;
• evitarea alimentelor iritante – este recomandată evitarea alimentelor foarte dure, acide, picante sau foarte fierbinți, care pot accentua sensibilitatea gingiilor;
• menținerea igienei orale – periajul blând, cu o periuță cu peri moi, trebuie continuat chiar și atunci când gingiile sunt inflamate.

Evitați automedicația fără recomandarea medicului!

Când trebuie să mergi cu copilul la dentist?

Este recomandat să mergi cu copilul la medicul stomatolog pediatru atunci când inflamația gingiilor nu se ameliorează în câteva zile sau când apar simptome care pot indica o problemă mai serioasă.

Semnele care necesită consult stomatologic sunt:

• durere persistentă;
• sângerări gingivale frecvente;
• febră;
• umflături severe la nivelul gingiei sau feței;
• respirație urât mirositoare persistentă;
• dificultăți la mestecat.

Întrebări frecvente despre gingiile inflamate la copii

Ce tratament este recomandat pentru gingiile inflamate și dureroase la copii?

Gingivita la copii trece de la sine?

Când trebuie să merg la dentist?

Aparatul dentar poate provoca gingii inflamate?

Cum previn inflamația gingiilor la copii?

„Gingivita la copii este cauzată, de cele mai multe ori, de acumularea locală de placă bacteriană, fiind adesea accentuată de aparatul dentar sau de erupția dentară. Prevenția constă în igienizare profesională realizată de medicul pedodont, controale regulate la dentist și menținerea unui periaj riguros acasă.” – dr. Miruna Pașca, Medic Specialist Stomatologie Pediatrică

Bibliografie

1. Marwah N. Textbook of pediatric dentistry. 3rd ed. New Delhi: Jaypee Brothers Medical Publishers; 2014

2. Olczak-Kowalczyk D, Turska-Szybka A, Studnicki M, Piekoszewska-Ziętek P. Gingivitis and Its Causes in Children Aged 3-7 Years. Diagnostics (Basel). 2024 Nov 29;14(23):2690. doi: 10.3390/diagnostics14232690. PMID: 39682598; PMCID: PMC11640279.

3. Pari A, Ilango P, Subbareddy V, Katamreddy V, Parthasarthy H. Gingival diseases in childhood – a review. J Clin Diagn Res. 2014 Oct;8(10):ZE01-4. doi: 10.7860/JCDR/2014/9004.4957. Epub 2014 Oct 20. PMID: 25478471; PMCID: PMC4253289.

4. IAPD Foundational Articles and Consensus Recommendations: Paediatric Periodontal Disease, 2022. http://www.iapdworld.org/2022_20_paediatric-periodontal-disease.

5. American Academy of Pediatric Dentistry. Periodontal conditions in pediatric dental patients. The Reference Manual of Pediatric Dentistry. Chicago, IL: American Academy of Pediatric Dentistry; 2025:527-44.

6. American Academy of Pediatric Dentistry. Policy on the role of dental prophylaxis in pediatric dentistry. The Reference Manual of Pediatric Dentistry. Chicago, IL: American Academy of Pediatric Dentistry; 2025:104-6.