Demineralizarea dinților la copii. Cum recunoști primele semne, cauze și prevenție

Sănătatea dentară a copiilor începe acasă, din primii ani de viață, și este legată de alimentație, igiena zilnică și controalele regulate la medicul stomatolog pediatru. Demineralizarea dinților este una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite în cabinetele de stomatologie pediatrică și reprezintă, de fapt, prima etapă în formarea cariei dentare.

Ce este demineralizarea dentară?

Demineralizarea reprezintă procesul prin care dintele începe să-și piardă protecția naturală. Smalțul este format în special din minerale precum calciul și fosfații, având rolul de „scut” împotriva acizilor și bacteriilor din cavitatea orală.

Atunci când echilibrul din gură este perturbat – prin consum frecvent de alimente dulci și acide, dar și printr-o igienă insuficientă – această „armură” se subțiază treptat. Mineralele se pierd din structura smalțului, care devine poros și fragil, predispus la atacul bacterian.

„Demineralizarea reprezintă stadiul incipient al procesului carios, însă este o etapă complet reversibilă dacă este identificată la timp. Prin aplicarea tratamentelor remineralizante și prin corectarea obiceiurilor de igienă și alimentație, structura smalțului poate fi consolidată eficient.
Deși smalțul nu se „regenerează” propriu-zis, el își poate recăpăta duritatea și rezistența prin reabsorbția mineralelor pierdute — un proces fiziologic natural pe care îl putem optimiza și accelera în cabinet, prin tehnici și substanțe specializate.” explică dr. Alexandru Lăzăr, Medic Specialist în Stomatologie Pediatrică în cadrul clinicii DENT ESTET 4 KIDS, prezent la emisiunea matinală B1 TV.

De ce se produce mai repede la copii?

La copii, smalțul dinților de lapte este mai subțire și mai permeabil decât la adulți. De aceea, orice dezechilibru – fie el alimentar sau de igienă – se traduce mult mai rapid în modificări vizibile la nivelul dinților.

„Chiar și câteva luni de alimentație bogată în zaharuri, combinate cu un periaj insuficient, pot duce la apariția primelor pete de demineralizare. De aceea, considerăm demineralizarea un semnal de alarmă precoce: dintele nu doare încă, dar este deja vulnerabil”, subliniază medicul.

Vestea bună este că, odată depistată la timp, demineralizarea poate fi complet controlată prin tratamente non-invazive, care refac echilibrul mineral al smalțului.

Cauzele apariției demineralizării la copii

Demineralizarea nu are o singură cauză, ci este rezultatul mai multor factori care acționează împreună:

• Alimentația
  Copiii consumă tot mai frecvent sucuri carbogazoase, băuturi acide, dulciuri lipicioase, gustări procesate și chiar sucuri „naturale” îndulcite. Toate acestea scad pH-ul din cavitatea orală și creează un mediu acid care „dizolvă” treptat mineralele din smalț. Dacă aceste episoade se repetă de mai multe ori pe zi, dintele nu mai are timp să se remineralizeze natural.
• Igiena orală insuficientă sau incorectă
  Periaj făcut rar, în grabă sau cu paste de dinți fără fluor, lasă placa bacteriană să acționeze pe suprafața dintelui. Bacteriile metabolizează zaharurile și produc acizi care atacă smalțul ore întregi după masă.
• Probleme medicale și factori fiziologici
  Copiii care respiră predominant pe gură, cei cu rinită alergică sau reflux gastroesofagian, pot avea un flux salivar modificat. Saliva are un rol esențial, neutralizează acizii, curăță dinții și aduce minerale înapoi în smalț. Un flux salivar redus sau de calitate scăzută favorizează apariția demineralizării.
• Stilul de viață și lipsa alimentelor crocante
  Mese neregulate, multe gustări dulci, timp îndelungat în fața ecranelor, mai puțină masticație a alimentelor crude (fructe, legume) – toate scad stimularea salivară și contribuie la un mediu oral mai acid.
• Lipsa de informare
  Mulți părinți nu știu că dinții de lapte sunt mult mai sensibili decât cei permanenți și că o problemă apărută pe dinții temporari poate influența și dinții definitivi aflați în formare.

„Vorbim despre o combinație între alimentație, igienă, factori biologici și stil de viață. Partea bună este că toate aceste cauze pot fi corectate. Cu obiceiuri bune și controale regulate, putem preveni aproape complet demineralizarea”, punctează dr. Alexandru Lazăr.

Cum recunoști primele semne ale demineralizării?

Demineralizarea este, la început, un proces tăcut. Nu doare, nu dă simptome zgomotoase, dar lasă urme vizibile la nivelul smalțului.

Primul semn este apariția unor pete albe, mate, cu aspect de cretă, cel mai des întâlnite în apropierea gingiei sau pe dinții frontali, ce reprezintă zone în care smalțul a început să-și piardă mineralele esențiale.

Pe măsură ce demineralizarea avansează, petele pot deveni gălbui sau maronii, iar dintele își pierde luciul natural. Uneori, copilul începe să devină sensibil la alimente reci, dulci sau acide – refuză înghețata sau sucul de portocale fără să poată explica exact motivul.

„De multe ori, aceste modificări sunt observate prima dată de medicul stomatolog pediatru în timpul unui control de rutină. De aceea insistăm ca vizitele să nu fie doar atunci când apare durerea, ci preventiv, la fiecare 6 luni”, explică dr. Alexandru Lazăr.

De ce este important să tratăm demineralizarea la timp?

Lăsată netratată, demineralizarea se transformă în carie, iar procesul poate fi extrem de rapid la copii, având în vedere structura smalțului și factorii de risc asociați.

De la o simplă pată albă se poate ajunge, în doar câteva luni, la o carie avansată, care poate afecta nervul dintelui și poate necesita tratamente complexe. În cazuri severe, există chiar riscul pierderii dintelui.

De aceea, medicii consideră demineralizarea un semnal de alarmă timpuriu, care le permite să intervină cu soluții de remineralizare, înainte ca dintele să fie distrus.

Cum tratăm demineralizarea dinților?

Tratamentul depinde de stadiul în care este descoperită problema:

• În fază incipientă, se optează pentru:
  • tratamente de remineralizare cu fluor, calciu și fosfați aplicate profesional în cabinet;
  • utilizarea pastei de dinți cu fluor, adaptată vârstei.
• În faze mai avansate, când demineralizarea s-a transformat deja în carie, se intervine cu:
  • tratamente minim invazive, folosind materiale compozite, biocompatibile;
  • sigilări și fluorizări, pentru a preveni noi leziuni pe dinții sănătoși.

„Atunci când intervenim devreme, putem salva smalțul fără freză, fără anestezie, fără durere. Vorbim despre tratamente rapide, bine tolerate de copii, care le oferă șansa unui zâmbet sănătos pe termen lung”, explică medicul.

Sigilarea și fluorizarea – aliați importanți în prevenție

Printre cele mai eficiente metode de prevenire a cariilor și de protecție a dinților se numără sigilarea și fluorizarea profesională.

Sigilarea reprezintă aplicarea unui strat foarte subțire de material peste șanțurile și fosetele adânci de pe suprafața molarilor. Acesta acționează ca o barieră, împiedicând acumularea plăcii bacteriene în zonele greu de curățat.

Fluorizarea profesională se realizează în cabinet, la intervale recomandate de medic, și are rolul de a întări smalțul, făcându-l mai rezistent la acizii produși de bacterii și de alimentație.

Ce pot face părinții acasă pentru a preveni demineralizarea?

Prevenția începe cu obiceiuri simple, dar constante:

• periaj de două ori pe zi, cu pastă cu fluor adaptată vârstei;
• supravegherea periajului până la 7–8 ani;
• folosirea aței dentare, iar la copiii mai mari, și a apelor de gură fără alcool, îmbogățite cu fluor sau calciu;
• alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume crude, lactate, ouă, pește, surse naturale de calciu și vitamina D;
• limitarea gustărilor dulci și a sucurilor între mese;
• încurajarea consumului de apă plată după fiecare gustare, pentru a neutraliza acizii;
• controale periodice la medicul stomatolog pediatru, la fiecare 6 luni.

Când trebuie să fim mai atenți?

Există câteva perioade în care riscul de demineralizare este mai mare:

• Între 2 și 6 ani – când dinții de lapte sunt complet erupți, dar smalțul lor este foarte sensibil;
• În jurul vârstei de 6–7 ani – apar primii molari permanenți, esențiali pentru masticație și dezvoltarea ocluziei;
• În adolescență – mai ales în cazul copiilor care poartă aparate ortodontice, deoarece igienizarea devine mai dificilă.

„Sănătatea dentară a copiilor nu se construiește peste noapte. Se formează zi de zi, prin gesturi mici: un periaj corect, o gustare sănătoasă, o vizită la timp la stomatolog. Demineralizarea nu este doar o pată albă pe dinte, ci un mesaj de la corp că echilibrul s-a rupt. Dacă îl ascultăm la timp, putem preveni caria, durerea și tratamentele complicate. Un zâmbet sănătos nu înseamnă doar dinți curați, ci un copil care zâmbește fără teamă și cu încredere”, concluzionează dr. Alexandru Lăzăr, Medic Specialist în Stomatologie Pediatrică.