Obiceiuri vicioase la copii. Cum le afectează sănătatea dentară

 

Legătura dintre obiceiurile vicioase la copii și influența negativă pe care acestea o au asupra dezvoltării aparatului dento-maxilar și, implicit, a sănătății dentare, este demonstrată de numeroase studii de specialitate.

Obiceiurile vicioase precum respirația orală, bruxismul, suptul degetului sau folosirea suzetei sunt frecvente în perioadele critice de dezvoltare a aparatului dento-maxilar și pot influența direcția creșterii oaselor sau pot schimba poziția dinților, arcadelor și oaselor maxilarului.

(studiu apărut în Romanian Journal of Oral Rehabilitation)

Principalele obiceiuri vicioase la copii sunt respirația orală, deglutiția infantilă, bruxismul, suptul degetului și folosirea suzetei.

 

Respirația orală – un obicei vicios la copii cu consecințe negative

Respiraţia nazală este mecanismul normal al respirației la om. Atunci când aerul este inspirat prin fosele nazale, acesta trece prin procese de purificare, umidificare și încălzire, fiind apoi dirijat de-a lungul căilor respiratorii spre plămâni.

Respirația orală (prin cavitatea bucală) reprezintă, în mod normal, doar un mecanism de susținere a respirației nazale în condiții de efort sau obstrucții nazale. Atunci când se permanetizează, respirația orală devine un tip de respirație anormală.

Potrivit unui studiu publicat în Journal of International Oral Health, respirația orală duce la modificări musculare și posturale care, la rândul lor, determină modificări la nivelul scheletului dento-facial. Astfel, copiii care întâmpină dificultăți în a respira pe nas și apelează primordial la respirația orală își schimbă în timp trăsăturile faciale, pediatrii numind asta „sindromul față lungă”.

Potrivit specialiștilor, “sindromul față lungă” înseamnă o creștere în înălțime a părții inferioare a feței, o postură a buzelor separate, dar și alte probleme. În interiorul cavității bucale, medicul stomatolog poate depista un maxilar alungit, cu o boltă palatină înaltă și o mușcătură transversală posterioară cu o malocluzie dentară de clasa II.

(Studiul “Influence of Mouth Breathing on the Dentofacial Growth of Children / Influența respirației orale asupra creșterii dentofaciale la copii”)

Toate aceste modificări ar putea necesita folosirea unui aparat dentar la copii, în vederea corectării mușcăturii și repoziționării maxilarelor.

Respirația orală are efecte și asupra dezvoltării generale. Astfel, pot apărea stări de oboseală, dificultăți în concentrare și chiar predispoziție la boli cardiovasculare.

 

De ce este deglutiția infantilă un obicei vicios la copii

Deglutiția (înghițirea) infantilă este un alt obicei vicios la copii. Deglutiția este actul motor prin care bolul alimentar ce s-a format în cavitatea bucală străbate faringele și esofagul pentru a ajunge în stomac.

La sugar, deglutiția se face cu limba propulsată între arcadele dentare depărtate, în timp ce deglutiția adultă (care apare după 1 – 1,5 ani) se realizează cu arcadele în contact.

Deglutiția devine un obicei vicios la copii atunci când înghițirea de tip infantil persistă și după perioada în care ar trebui să se treacă la deglutiția adultă, având consecințe atât la nivel funcțional, cât și estetic.

(Studiul „Perturbări de deglutiție – deglutiția atipică. Terapia miofuncțională de recuperare”, publicat în Revista Română de Terapie a Tulburărilor de Limbaj și Comunicare)

Un astfel de obicei poate duce la îngustarea maxilarului superior, prin lipsa presiunii exercitate de limbă care în mod normal ar trebui să stea lipită de palat. O poziție mai coborâtă a limbii poate modifica și poziționarea mandibulei.

 

Bruxismul

Bruxismul este o afecțiune caracterizată prin scrâşnirea, frecarea sau încleştarea dinţilor. Bruxismul apare atât la copii, cât și la adulți.

Potrivit unor studii publicate în National Library of Medicine, rata de prevalență a bruxismului diurn este de aproximativ 20% la populația adultă, în timp între 8-16% dintre adulți experimentează bruxismul în somn. Prevalența la copii este cuprinsă între 14 și 20%.

(Studiul „Relația dintre ocluzie și bruxism în dentiția permanentă a copiilor din Turcia”, publicat în 2001)

Bruxismul este dăunător atât dinților, cât și musculaturii și articulațiilor. Scrâșnitul dinților poate duce la fisuri și produce fracturi ale smalțului, suprafețe de uzură sau suprasolicitari ale articulației temporo-mandibulare.

 

Folosirea suzetei

Pentru un copil, folosirea suzetei înseamnă liniște, însă folosirea suzetei după vârsta de 2 ani poate determina tulburări/devieri în creșterea maxilarului și a dentiției, putând produce mușcătura deschisă frontală, mușcătura inversă la dinții din spate, adâncirea cerului gurii și îngustarea maxilarului.

 

Suptul degetului

Tendința de a suge degetul este o practică obișnuită pentru copii și, din păcate, greu de corectat. Presiunea de la suptul degetului schimbă, în timp, forma și alinierea dinților și maxilarelor. Dinții își schimbă poziția, devenind strâmbi și înghesuiți.

De asemenea, acest obicei poate duce la deformarea musculară. În cazul în care copilul continuă să-și sugă degetul pot apărea și probleme de vorbire.

Pentru a evita apariția unor anomalii dento-maxilare sau pentru tratarea acestora la timp, copiii ar trebui să meargă la medicul stomatolog de cel puțin două ori pe an sau poate mai frecvent.

 

Trainerele dentare – soluția pentru corectarea obiceiurilor vicioase la copii

Problemele legate de poziționarea dinților (dinți strâmbi și înghesuiți) sau a maxilarului, așa numitele malocluzii dentare, pot fi evitate prin folosirea unor aparate dentare special concepute pentru copii, numite trainere dentare.

Trainerele dentare sunt asemănătoare unor gutiere moi, realizate dintr-un material siliconic și au rolul de a relaxa musculatura orală, de a dezvolta și alinia maxilarele, de a alinia dinții înghesuiți, dar și de a corecta obiceiurile orale vicioase.

Un avantaj major al trainerelor dentare este faptul că sunt realizate în funcție de categoria de vârstă și pot fi folosite începând cu vârsta de 3 ani. Astfel, poate acestea pot înlocui și suzeta, iar pe termen lung pot să elimine definitiv purtarea unui aparat dentar.

În concluzie, este necesar să intervenim cât mai devreme pentru a evita aceste obiceiuri vicioase la copii, astfel încât să nu existe efecte negative pe termen lung.

 

Surse:

Journal of International Oral Health: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4295456/

https://asttlr.files.wordpress.com/2017/03/03_buzzo.pdf

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12049076/

 

×
3 campanii active. Descoperă-le BucureștiSibiuTimișoara