Long face syndrome – Creșterea cranio-facială verticală excesivă

Articol realizat de către dr. Ramona Marin – medic stomatolog pediatru

 

Sindromul feței lungi sau hiper-divergența facială este o disproporție a trăsăturilor faciale prin care se creează impresia unei fete alungite, chiar dacă dimensiunile sale sunt normale. Impresia menționată poate fi cauzată de unul dintre următorii factori izolați sau în combinație:

• Creșterea maxilarului în sens vertical (zâmbetul gingival)
• Excesul vertical al maxilarului (bărbia mare)
• Ocluzia (mușcătura) deschisă (lipsă de contact între dinții anteriori)
• Față îngustă (lungimea feței este normală, dar amplitudinea lipsește)
• Lipsa definiției dintre gât și bărbie (gâtul este perceput ca o continuare a feței)
• Obstrucția nazală și congestia cu respirația bucală asociată.

 

Atât factorii genetici, cât și cei de mediu au fost asociați cu etiologia dezvoltării faciale verticale excesive, deși este probabil să existe mai mult de un subtip al fenotipului. Factorii etiologici, cum ar fi adenoidele mărite (polipii), alergiile nazale, mușchii masticatori slabi, obiceiurile vicioase orale și factorii genetici au fost implicați în dezvoltarea morfologiei feței în exces.

 

Cauzele sindromului feței lungi pot fi controversate, cu toate acestea, o cauză frecvent acceptată este obstrucția nazală cronică.

 

Trăsăturile faciale evidente cele mai frecvente, care pot determina punerea unui asemenea diagnostic sunt:

• morfologia feței lungi este asociată în mod obișnuit cu o serie de caracteristici clasice, inclusiv o treime inferioară mai lungă a feței
• retrognatism facial
• zone nazolabiale deprimate
• expunere excesivă a dinților și gingiei maxilare
• incontinența buzelor
• palat îngust
• ocluzia anterioară deschisă

 

Pe măsură ce fața crește, se cunoaste faptul că mușchii feței pot modifica dezvoltarea și structurile scheletului feței, făcându-l astfel mai lung. Se știe că maxilarele cresc și se dezvoltă într-o manieră care este influențată de mediu. Aceste schimbări vor fi mai dramatice la un copil, deoarece fața crește.

 

Dacă un adult dezvoltă obstrucție nazală, cum ar fi din cauza traumatismelor sau a dezvoltării rinitei alergice, atunci poate să nu existe modificări notabile ale structurii feței.

Pacienții cu sindromul feței lungi au de obicei obstrucție nazală și congestie. Această obstrucție și congestie determină pacienții să respire pe gură și vor petrece o cantitate semnificativă de timp cu gura deschisă. Uneori, pacienții vor respira în continuare cu gura deschisă chiar și după dezobstrucția nazală (adenoidectomia – intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea polipilor), ei făcând asta mai mult din obișnuință și mai puțin din cauza congestiei nazale.

 

Când pacienții respiră pe gură, țesutul moale trage maxilarul superior în jos și acest lucru poate duce la expunerea gingiilor maxilarului superior.

 

De asemenea, un copil cu respirație orală este mult mai predispus la caria dentară, lucru datorat cantității mai mici de salivă. Practic, smalțul dinților este mai uscat, lucru ce provoacă demineralizarea dinților, prima etapă a apariției cariilor.
Tulburările funcționale sunt majore din cauza ocluziei deschise (există un spațiu între dinții anteriori superiori și inferiori).

 

Pe lângă tulburările fizionomice, apar tulburări fonatorii și tulburări masticatorii complexe. Astfel, prezintă o reducere cu până la 70-80% a eficientei masticatorii, lucru ce duce și la tulburări digestive marcate, copiii în general nu se pot alimenta corespunzător, aspect ce poate cauza obezitate sau tulburări de tranzit intestinal.

 

În cazul unor copii, un blocaj sever al căilor respiratorii superioare poate determina oprirea respirației în timpul somnului sau pot determina apnee în somn. Potrivit literaturii de specialitate, este posibil ca acești copii să nu crească în mod normal din cauza energiei pe care o cheltuiesc încercând să respire în timpul nopții (sleep disordered breathing in children).

 

De asemenea, acești copii pot fi hiperactivi și prezintă o concentrare slabă, dureri de cap, coșmaruri și somn întrerupt.
Pacienții cu sindromul feței lungi au adesea congestie nazală dacă nu au fost tratați. Din cauza congestiei nazale, pacienții își vor deschide adesea gura în timpul somnului și țesuturile moi ale gâtului pot vibra și pot provoca sforăitul de la vârste foarte mici.

 

Dacă un pacient sforăie și / sau are o apnee obstructivă de somn, atunci obstrucțiile fluxului de aer ar putea determina o scădere a oxigenării în timpul somnului și / sau frecvente treziri după adormire și acest lucru poate face ca somnul să fie neliniștitor sau neodihnitor, cu influență în gradul de concentrare, comportament și de reacție a copilului.

 

Prezența unei fețe lungi poate fi determinată în două moduri. Prima modalitate este prin a privi faciesul persoanei (expresia feței), iar a doua este folosind măsurători dintr-o radiografie a feței (investigațtii cefalometrice).

 

Obiectivul de tratament la un pacient cu potențial excesiv de creștere constă în controlul descendenței maxilare și monitorizarea erupției dinților posteriori de către medicul stomatolog pediatru și medicul ortodont.

 

Când severitatea deformării verticale este atât de mare încât nu poate fi obținută o corecție rezonabilă prin monitorizarea și ghidarea creșterii, combinația dintre tratamentele pedodontice, ortodontice și chirurgicale poate oferi singurul tratament viabil.

 

Tratamentul este personalizat în funcție de gradul de dezvoltare al maxilarelor, vârsta pacientului, alte afecțiuni preexistente, ținând cont atât de afecțiunile dentare (carii sau afecțiuni gingivale), cât și de afecțiunile de ordin general.

 

Diagnosticul de certitudine este pus de către medicul specialist ortodont, printr-o colaborare interdisciplinară cu medicul specialist pediatru, în urma unor investigații clinice și radiologice.

 

Programează ședința periodică de profilaxie de două ori pe an

Chiar dacă urmezi corect rutina zilnică de igienizare a cavității orale, nu se poate realiza o igienizare completă și există o peliculă bacteriană care se lipește pe dinți și care nu poate fi îndepărtată doar prin periajul zilnic, dar care poate fi îndepărtat la cabinetul stomatologic prin detartraj, periaj profesional și air-flow.

 

Controlează cantitatea de zahăruri și alimente acide consumate zilnic

Știm că poate fi dificil să faci acest lucru, însă, reducerea consumului de alimente dulci și cu aciditate ridicată nu doar că îți asigură un zâmbet sănătos, dar are un impact pozitiv asupra întregului organism. În ceea ce privește zâmbetul, o dietă alimentară echilibrată te protejează de apariția cariilor, a halitozei și de scutește de vizite lungi și costisitoare la medicul dentist!

Îți recomandăm ca măsuri suplimentare:

• Să folosești un pai atunci când consumi băuturi dulci
• Să eviți alimentele și băuturile foarte calde sau foarte reci și mai ales, alternarea lor
• Să consumi o cantitate suficientă de apă plată
• Să periezi dinții, dacă se poate, după ce ai consumat o cantitate mai mare de alimente bogate în zaharuri

 

Alte recomandări oferite de medicii stomatologi:

Evită să folosești scobitorile de lemn pentru îndepărtarea resturilor alimentare depuse interdentar. Acestea îți pot răni gingiile sau pot favoriza transportarea altor bacterii în cavitatea bucală.

Renunță la obiceiurile vicioase precum fumatul, care nu afectează doar sănătatea dinților, ci sănătatea generală.
Fii un pacient informat și ai grijă de zâmbetul tău! Medicii stomatologi pediatri din echipa DENT ESTET 4 KIDS te așteaptă la vizita periodică în cabinetul dentar.