Întrebări frecvente despre demineralizarea dinților

 

Articol realizat de dr. Denisa Sgîea – Medic stomatolog pediatru

 

Mulți părinți ne scriu îngrijorați atunci când observă pete albe pe dinții copiilor. Pentru a veni în sprijinul acestora, dr. Denisa Sgîea răspunde la cele mai frecvente întrebări despre demineralizarea dinților și despre fluorizare.

 

  1. Cum îmi dau seama că este demineralizare?

Demineralizarea smalțului dentar este primul semn care ne indică apariția cariei dentare și poate fi identificată pe suprafața uscată a dinților sub forma unor pete alb-cretoase, necavitare. Diagnosticul de demineralizare este pus de medicul stomatolog pediatru în urma consultației realizată în cabinet, cu ajutorul luminii speciale atât de la scaunul stomatologic cât și cu ajutorul lămpilor de fotopolimerizare cu funcție de detectare a leziunilor.

 

  1. Copilul meu are niște pete pe dinți, este demineralizare?

Nu orice pată reprezintă o demineralizare. Sunt și alte cauze care pot determina apariția petelor pe suprafața dentară :

Fluoroza – Constă în perturbarea procesului de mineralizare a dinților permanenți atunci când sunt expuși la un tratament cu fluor înainte ca ei să erupă pe arcada dentară, tratament aplicat pe dinții de lapte ( de exemplu, copiii care nu sunt supravegheați în timpul periajului și înghit o cantitate de pastă de dinți). Fluoroza nu afectează integritatea dintelui, dar la nivel estetic dintele va avea o culoare neuniforma, cu pete albe pe suprafața smalțului.

Hipoplazia dentară (de smalț)– Presupune că smalțul este mai subțire sau mai puțin mineralizat decât în mod normal, acest fapt creând un teren propice pentru dezvoltarea cariilor și apariția petelor pe dinți. Apare la nivelul dinților temporari, vizibil pe suprafața umedă.

Hipocalcifierea dentară – proces în care smalțul nu se remineralizează complet de la formarea coroanei dentare.

Colorațiile exogene– Aceastea se produc atunci când substanțele cromogene din alimente acționează la nivelul smalțului și în lipsa unei igiene corespunzătoare apar colorații, cel mai frecvent în brun- maroniu.

 

  1. Din ce cauză apare?

Cauza demineralizării este reprezentată de o asociere de factori:

FACTORI GENETICI

-ALIMENTAȚIA MAMEI ÎN PRIMELE 4-6 LUNI DE SARCINĂ (asimilarea vitaminelor, a mineralelor, urmarea sau nu a unui tratament medicamentos- de exemplu utilizarea antibioticelor, utilizarea suplimentelor de vitamine recomandate de medicul ginecolog curant)

-IGIENA ORALĂ a nou-născutului încă din primele zile de viață (cavitatea orală trebuie igienizată încă dinaintea apariției dinților temporari cu ajutorul unei comprese sterile din tifon, atât la nivelul gingiilor cât și la nivelul obrajilor și a limbii)

-REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

-DEFICITUL DE VITAMINA D, DEFICITUL DE FOSFOR

-TRAUMATISMELE DENTARE acestea reprezintă și ele o cauză pentru fenomenul de demineralizare la nivelul incisivilor permanenți, ulterior unui traumatism dentar suferit in cazul incisivilor temporari .Din cauza poziționării extrem de apropiată dintre rădăcina dintelui temporar și coroana dintelui permanent, în cazul unui traumatism dentar se va produce inflamarea zonei care poate duce la demineralizarea smalțului incisivului permanent.

– ALȚI FACTORI precum respirația orală (prin aportul redus de salivă la nivelul dinților în această situație) sau temperatura (O teorie interesantă este cea conform căreia creșterea temperaturii corporale a bebelușului- ca în cazul unor infecții respiratorii, sau al otitelor, destul de frecvente la micuți într-o anumită perioadă de dezvoltare și erupție dentară, poate afecta celulele producătoare de smalț, despre care se cunoaște faptul că sunt foarte sensibile la temperatură ).

 

  1. De la ce vârstă se observă primele semne?

Primele semne pot fi vizibile odată cu erupția primilor dinți, în jurul vârstei de 6-8 luni, motiv pentru care Academia Americană de Stomatologie Pediatrică recomandă ca prima evaluare în cabinetul stomatologic să aibă loc în jurul vârstei de un an.

 

  1. Cum influențează alimentația?

Alimentația are un rol important în dezvoltarea afecțiunilor carioase, astfel încât copiii trebuie să evite pe cât posibil lichidele îndulcite sau acidulate, consumul de zahăr , de carbohidrați, alimentele lipicioase și cele de consistentă moale (care au un mai mare potențial cariogen decât cele tari) precum și consumul de alimente aderente, care conțin zahăr între mese.

Este recomandat un regim alimentar sănătos și echilibrat, care să includă fructe și legume (care prin cantitatea de apă pe care o conțin diluează efectul zahărului și stimulează salivația), lactatele, brânzeturile (care consumate la sfâșitul mesei cresc concentrația de calciu din placa dentară, fiind posibilă reducerea incidenței cariei dentare), cerealele integrale, carnea de pui și pește, precum și alternativele proteice: ouă, nuci, semințe și alte oleaginoase. Cele mai recomandate lichide sunt apa, laptele și ceaiul neîndulcite.

 

  1. Cum ajut prin igienă orală acasă?

Acasă, se realizează periajul dentar de 2 ori pe zi, supravegheat de către părinți până în jurul vârstei de 8 ani, utilizăm ața dentară înainte de periaj cel puțin o dată pe zi (după vârsta de 3 ani si jumatate-4 ani) și, auxiliar, apa de gură, după vârsta de 5 ani și jumătate.

 

  1. Când mă adresez unui medic stomatolog pediatru?

Academia Americană de Stomatologie Pediatrică recomandă ca primul consult să realizeze odată cu apariția primului dinte ( în jurul vârstei de 6-8 luni) și nu mai târziu de prima aniversare, în jurul vârstei de un an, pentru ca părintele să primească sfaturi individualizat și particularizat, în funcție de situația clinică a stării dentare a copilului. Dacă acest control nu a fost posibil, odată cu apariția primelor semne este recomandat să ne adresăm medicului stomatolog pediatru.

 

  1. Cum se tratează în cazul copiilor mici?

Igiena orală are un rol esențial în stoparea procesului de demineralizare, prin periaj dentar de 2 ori pe zi cu pastă de dinți adecvată vârstei și gradului de demineralizare, utilizarea unor produse topice de remineralizare pentru acasă și tratament specific în cabinetul stomatologic.

 

  1. Ce înseamnă remineralizarea dinților?

Reprezintă totalitatea tentativelor de precipitare a calciului, a fosfaților și a altor ioni într-un țesut dentar supus în prealabil unei decalcifieri parțiale. Se cunoaște faptul că remineralizarea se realizează în cavitatea bucală în mod spontan, dar poate fi îmbunătățită prin aport de agenți mineralizanți (calciu, fosfor, fluor) și prin stimularea fluxului salivar.

 

  1. Ce pastă de dinți și ce periuță ar trebui să utilizez în caz de demineralizare?

Atât pasta de dinți cât și periuța sunt recomandate în funcție de vârsta copilului, paste special concepute pentru demineralizare cu diferite concentrații de fluor, iar periuța de tip soft (recomandată periuța electrică după vârsta de 3 ani)

 

  1. Ce fac atunci când copilul nu acceptă să îl spăl pe dinți?

La copiii mai mici de 3 ani, acest obicei de igienă orală trebuie inițiat încă dinaintea apariției primului dinte, pentru a igieniza obrajii, gingiile și limba și pentru a-i crea copilului acest reflex condiționat. Este recomandat ca procedeul de igienizare să se desfășoare așezând copilul în poziție orizontală, pentru un mai bun control.

După vârsta de 3 ani, puterea exemplului funcționează, părintele se spală pe dinți în același timp cu copilul, totul desfășurându-se în joacă, apoi corectat periajul de către părinte.

  1. Dacă i-au apărut pete de demineralizare pe un dinte îi pot apărea și pe ceilalți dinți? Se transmite?

Demineralizarea fiind un proces plurifactorial, aceasta acționează de obicei la nivelul mai multor suprafețe dentare simultan, nu se transmite de la un dinte la altul.

 

 

 

 

 

E vara zâmbetelor puternice!

DESCOPERĂ CADOURILE ×